Poli de crestere urbana de tip metropolitan

SOCIOLOG DR. DOREL ABRAHAM, SOCIOLOG IONELA SUFARU, DR. EXPERT VASILE GHERASIM

Lucrarea se refera la tendintele de crestere, de expansiune si dezvoltare a oraselor de rang 0 si 1 din 12 judete ale caror resedinte de judet au fost propuse prin Lege pentru a deveni zone metropolitane. (Bucurestiul si Ilfovul au fost analizate împreuna). Întrebarea prin care se încearca sa se raspunda la o astfel de problema este daca exista o tendinta de dezvoltare de tipul polilor de crestere, constituita la nivelul oraselor resedinta de judet, în zonele studiate. Pentru aceasta s-au obtinut de la INS si s-au analizat date din Fisele localitatilor (oraselor si comunelor) din aceste judete. Datele au fost analizate din doua perspecitve: nivelul si dinamica sporului migrator, pe de o parte, si nivelul si dinamica dezvoltarii multidimensionale, pe de alta parte. Sporul migrator a fost calculat ca sold sau diferenta dintre populatia venita si plecata cu domiciliul din localitate, raportat la 1000 de locuitori. Pentru analiza dezvoltarii multidimensionale s-au utilizat toti cei 22 de indicatori, grupati în cinci categorii sau pe cinci dimensiuni: demografica, migratie, social-economica, culturala, infrastructura Ipoteza noastra a fost ca în perioada 1990-2008 s-a realizat la nivelul judetelor amintite o crestere de tip metropolitan, respectiv asezarile din jurul orasului resedinta de judet si respectiv, orasul resedinta de judet, au cunoscut o dinamica si un nivel de crestere superioare celorlalte orase din judet si mai ales celorlalte comune din judet. Pentru a valida o astfel de ipoteza, respectiv cea a cresterii spontane, naturale, organice (fara stimulente sau avantajele pe care le-ar fi obtinut în urma constituirii zonelor metropolitane) superioare a asezarilor din jurul orasului polarizator, au fost utilizate, asa cum s-a aratat doua categorii de date. Sporul (soldul) migrator Mai întâi s-a elaborat un indice al soldului migrator, calculat prin scaderea celor plecati definitiv (cu domiciliul permanent) sau temporar (cu resedinta) din totalul celor veniti în localitatea respectiva, cu domiciliul permanent sau cu resedinta, raportat la 1000 de locuitori. Din datele rezultate se poate observa ca dincolo de faptul ca, în general, numarul venitilor este, ca tendinta, mai mic decât a celor plecati (probabil si din cauza faptului ca în toate asezarile exista un numar semnificativ de oameni plecati sa munceasca în strainatate), cresterile cele mai accentuate sunt la nivelul asezarilor situate în contingenta cu orasul polarizator. Prezentam în continuare datele pe cele patru categorii de asezari: orasul resedinta (polarizator), asezarile din jurul sau, aflate în contingenta cu acestea (fie comune, fie comune si orase), alte orase (urbanul) din judet si alte comune (rurarul din judet) în cadrul celor 12 judete. O prima constatare în ceea ce priveste nivelul si dinamica sporului migrator în cei 16 ani luati în calcul arata ca asezarile contingente cu orasul polarizator au cei mai ridicati indici de crestere demografica prin migratie în 2007, în toate cele 12 situatii. Un maxim al soldului migrator, de aproape 42‰ de locuitori îl cunosc asezarile din jurul orasului Timisoara în 2007. Un minim al atractiei migrationiste, pozitiv totusi, de circa 7‰ de locuitori îl cunosc în 2007 asezarile din jurul orasului Ploiesti. Din punct de vedere al sporului migratoriu în timp se observa ca asezarile din jurul oraselor resedinte de judet au avut, de regula, valori mici si uneori chiar negative (la începutul perioadei analizate) pentru a creste mai mult sau mai putin constant pâna în 2007. Cele 12 orase resedinte de judet cunosc o situatie diferita, ajungând în 2007 fie la cresteri spectaculoase precum este cazul cu orasele Cluj si Timisoara, fie la cresteri relativ mici, cum sunt Oradea, Bucuresti, Iasi, Craiova sau chiar la sold negativ în 2007 cum sunt Brasovul, Braila, Bacaul, Galati, Ploiesti sau Constanta (ultimul cu aproape 0 crestere în 2007). De exemplu, dinamica soldului migratoriu pentru orasele resedinte de judet arata, ca tendinta, ca evolutia lor este mai rapida decât a celorlalte orase din judet si bineînteles cu mult peste cea a asezarilor rurale din judet cu care nu se afla în contingenta. De remarcat ca, ruralul judetelor (altul decât cel contingent orasului resedinta) a scazut sau a crescut foarte putin, cu exceptia judetului Ilfov, unde a crescut cu 20‰ si a judetului Timis, 9‰. Judetul Ilfov are astfel o situatie aparte, zona metropolitana însemnând, cum se va vedea, mult mai mult decât asezarile contingente cu Bucurestiul. Datele care arata cresterea localitatilor din jurul oraselor polarizatoare prin sold migratoriu pozitiv sunt cu atât mai relevante cu cât atractia prin migratie a contribuit la cresterea populatiei totale a localitatilor din aceasta categorie, si aceasta cu atât mai mult cu cât la nivel de ansamblu, dar mai ales în cazul celorlalte categorii de asezari din judet aflate în afara viitoarei zone metropolitane, populatia a scazut, soldul demografic fiind negativ. Reprezentarea nivelului sporului migrator pe cele patru categorii de localitati, în 2007, este prezentata pentru fiecare din cele 12 judete, în hartile care urmeaza. Tendinta de crestere a populatiei în asezarile contingente cu orasul polarizator si în orasul resedinta de judet este evidenta si este redata prin sporul pozitiv obtinut de acestea, comparativ cu sportul negativ obtinut cu precadere de alte localitati.

Continuare…